Despre aspirația românilor către normalitate. Interviu cu Diana Pavelescu, președinte F.C. Sibiu

Daca iti place articolul da-ne un like!

Published On 29/04/2014 » By News TM » Interviu

Pavelescu Diana - 3

Diana Pavelescu este un om a cărui evoluţie se înscrie pe coordonatele firescului. O persoană care aparţine unei Românii netabloidizate, în care oamenii se remarcă prin aspiraţia lor către o corectă rânduire a valorilor, dar şi prin atitudine, educaţie, profesionalism şi respectul acordat valorii lucrului bine făcut. Un om care mărturiseşte despre sine că şi-a propus să contribuie la scrierea destinului european al ţării sale, prin puterea exemplului personal. Are trei copii, o carieră profesională clădită într-un domeniu despre care se spune cel mai adesea că ar fi rezervat în mod predilect bărbaţilor şi aspiră acum să învingă, prin muncă susţinută, eventualele prejudecăţi ale românilor legate de implicarea femeilor în politică. Face politică activă de un an şi trei luni, e preşedinte de organizaţie judeţeană şi vicepreşedinte la nivel naţional al unui partid, candidează pentru alegerile europarlamentare şi spune că îşi doreşte să trăiască într-o Românie normală.

Am întâlnit-o la jumătatea lunii aprilie, la Timişoara, la deschiderea celei de-a XI-a ediţii a Salonului Internaţional de Vinuri VINVEST 2014, desfăşurată la Centrul Regional de Afaceri Timișoara. Diana Pavelescu este secretar general al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România și a făcut parte din juriul celei de-a XI-a ediţii a VINVEST.

Am profitat de această întâlnire pentru a discuta aspecte legate de activitatea profesională, despre pasiunea sa pentru vinuri, despre implicaţiile culturale ale oenologiei, despre proiectele de viitor, dar şi despre opţiunea sa recentă de implicare activă în viaţa politică. Răspunsurile, cumpătate şi atent cumpănite, lipsite de exagerări şi de stridenţe politicianiste, vorbesc cu precădere despre aspiraţiile Dianei Pavelescu de a trăi într-o ţară de oameni normali, din al cărei peisaj fac parte, în chip cu totul firesc, respectul faţă de lege şi faţă de cetăţean, educaţia, seriozitatea şi munca.

“Vinul românesc, un ambasador al României în Europa”

 –  Implicarea unei femei într-un domeniu de activitate cum este cel al degustării vinurilor – şi vorbim aici despre o implicare a dumneavoastră la vârf, într-o organizaţie profesională – poate naşte prejudecăţi? Se spune cel mai adesea despre acest domeniu că este unul care se adresează preponderent bărbaţilor. Este aceasta o profesie în care pot activa, în egală măsură, femei şi bărbaţi?

– Eu nu cred că există profesii dedicate exclusiv bărbaţilor sau exclusiv femeilor. Dacă ne referim strict la domeniul acesta, al degustării vinurilor, să ştiţi că femeile pot să fie uneori mult mai atente şi să sesizeze aspecte pe care bărbaţii poate că nu le sesizează. Fiecare dintre noi este diferit, este unic, iar meseria se pliază pe caracterul omului. De aceea, în aprecierea noastră, nu trebuie să pornim niciodată de la prejudecăţi, pentru că nu are sens.

– Sunteţi secretarul general al Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România. Care a fost parcursul dumneavoastră profesional de până în acest moment?

– Sunt de profesie inginer. După absolvirea facultăţii, am ajuns să activez în vânzări, în domeniul industriei vitivinicole. Asta se întâmpla în 1997. Şi de atunci lucrez în acest domeniu. Am colaborat, practic, cu aproape toţi producătorii importanţi de pe filiera vitivinicolă, ca furnizor de utilaje, materiale şi echipamente oenologice. Asociaţia Degustătorilor Autorizaţi din România, al cărei secretar sunt, este afiliată şi la Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, şi în această formulă ne-am gândit să iniţiem un proiect naţional, un Institut al Vinului, care ar putea deveni un foarte bun şi eficient mijloc de promovare a României la nivel internaţional. Este un domeniu frumos, în care România are un potenţial imens. Iar vinul naşte pasiuni foarte puternice şi în jurul unei sticle de vin poţi discuta foarte multe lucruri şi întâlneşti mulţi oameni deosebiţi. Eu cred foarte mult în valoarea şi calitatea oamenilor care activează în acest domeniu şi de aici vine şi dragostea mea pentru agricultură.

– Să înțeleg că înființarea acestui Institut al Vinului este parte din proiectele dumneavoastră de viitor în plan profesional?

– Mă preocupă mult domeniul din care provin şi în care am lucrat, cel al viticulturii şi vinificaţiei şi deci, implicit, întreg domeniul agriculturii. Cred că viitorul României este puternic legat de agricultură, pentru că avem un potenţial imens, pe care trebuie să învăţăm să îl valorificăm cât mai bine, pentru a permite României să stea, în plan european, acolo unde îi este locul şi acolo unde merită. Iar vinul românesc chiar poate vorbi în Europa despre România!

– Consideraţi că România nu a izbutit până în acest moment să îşi definească, prin prestaţia reprezentanţilor săi, o poziţionare adecvată în plan european?

– Cred că trebuie să învăţăm să ne organizăm mai bine şi mai eficient în plan intern, să avem o poziţie foarte clară şi să ştim ce ne dorim şi ce vrem să facem, pentru a ne putea negocia poziţia mult mai bine la nivel european.

“Dacă vrei să faci o treabă, ori o faci ca lumea, ori nu o faci deloc”

– V-am întrebat adineauri dacă poate naşte prejudecăţi domeniul profesional în care activaţi. Vă întreb acum şi dacă, atunci când vine vorba despre promovarea femeii în politică, se poate vorbi, în România anului 2014, de existenţa unor prejudecăţi? Aşadar: v-aţi confruntat cu prejudecăţi în decursul celui un an şi câteva luni de când activaţi în politică?

– Nu, nu aş putea să spun asta. Eu cred că femeile, dacă îşi doresc cu adevărat un lucru, pot să îl facă. Indiferent de domeniu. Aşa stau lucrurile şi în domeniul în care activez, aşa stau lucrurile şi în politică. E adevărat că trebuie, poate, să muncească mai mult decât bărbaţii, ca să demonstreze că pot face bine ceea ce fac şi că îşi merită locul ocupat. Dar prejudecăţile pot fi învinse, dacă femeile pot să dovedească faptul că sunt competente şi serioase. Pe mine, de mică, mama m-a învăţat că, dacă vrei să faci o treabă, ori o faci ca lumea, ori nu o faci deloc.

– Apropo de ceea ce îmi spuneţi că v-a învăţat în copilărie mama dumneavoastră. Care este rolul pe care credeţi că îl are educaţia în evoluţia, ca adult, a fiecăruia dintre noi? Poate decide felul în care îi educăm acum pe copiii noştri modul în care va arăta România peste 15 – 20 de ani?

– Cred că reacţiile şi felul în care noi acţionăm se datorează în primul rând educaţiei pe care am primit-o. Aşa că educaţia copiilor noştri ar trebui să fie pentru noi un obiectiv prioritar. Educaţia are un rol covârşitor. Chiar dacă – e firesc, poate – copiii nu sunt conştienţi de asta la vârste foarte fragede. Dar sunt convinsă că felul cum reacţionăm se datorează educaţiei pe care am primit-o şi, de aceea, cred că trebuie să avem mare grijă de copiii noştri şi de educaţia lor. Şi o să mă refer acum din nou la domeniul în care activez, la vinificaţie, pentru că acesta îmi este domeniul cel mai cunoscut. România cultivă viţă de vie de peste 3000 de ani. Câţi dintre copiii noştri ştiu asta? Câţi dintre ei ştiu că vinul este un aliment care nouă ne-a asigurat continuitatea în acest spaţiu? Copiii noştri ar trebui să cunoască istoria noastră şi să fie mândri de ea (…) De aceea ne-am şi gândit, în cadrul Institutului Vinului, să iniţiem un program de informare şi educare a consumatorilor. Acest proiect despre care v-am vorbit presupune demararea unei campanii externe de promovare a imaginii României ca ţară vitivinicolă. Dar strategia presupune şi o colaborare cu Ministerul Educaţiei, pentru introducerea în programa şcolară a unui modul sau a unui curs care să îi educe pe copiii noştri, să îi informeze despre ce bem şi ce mâncăm.

– Cum aţi ajuns să luaţi decizia de implicare activă în viaţa politică?

– Decizia a venit după o întâlnire cu foştii colegi de liceu, când unul dintre foştii noştri profesori ne-a spus: “Cred că a venit timpul ca voi, generaţia voastră, să faceţi ceva, pentru că vedeţi care este situaţia în ţară şi acum doar voi vă puteţi implica şi puteţi schimba ceva în societate”. Această discuţie a fost, aş spune, provocarea cea mai mare. Şi apoi mai este motivaţia legată de copiii mei. Pentru a le putea oferi lor un viitor în această ţară, pentru a putea schimba ceva şi pentru a lăsa ceva în urma noastră. Şi aceasta este o provocare pentru mine. Vreau să văd dacă pot realiza ceva sau nu.

– Care este experienţa politică pe care aţi acumulat-o până în acest moment?

– Sunt în politică de foarte puţin timp, un an şi trei luni. Am intrat în Forţa Civică undeva în octombrie 2012, în februarie 2013 am fost numită preşedinte al Organizaţiei Judeţene Sibiu, iar în noiembrie 2013 am participat la alegerile pentru Biroul Permanent Naţional şi am fost aleasă vicepreşedinte la nivel naţional al Partidului Forţa Civică. Şi acum, iată, sunt candidat la alegerile europarlamentare.

– Care au fost factorii care au cumpănit cel mai mult în opţiunea dumneavoastră pentru partidul Forţa Civică?

– Structural, eu sunt un om de dreapta. Provin din mediul de afaceri şi am ales Forţa Civică pentru că aici s-au strâns mulţi oameni ca mine, care nu au mai făcut până acum politică, oameni care şi-au propus şi vor să facă altceva şi care nu sunt dintre cei vechi, dintre cei care au vrut să facă un partid nou, doar pentru ca să se rebrand-uiască. Aici sunt promovaţi oameni valoroşi, oameni competenţi, dar care nu au un trecut politic. Aşa că m-a convins în primul rând faptul că Forţa Civică alege oameni de valoare şi competenţi, că este un partid care îşi propune să promoveze competenţa la toate nivelurile. Asta în primul rând. Apoi, faptul că am găsit în echipă oameni extrem de deschişi, cu care am putut dialoga. Ne unesc aceleaşi idei, dorim să facem altceva şi dorim să schimbăm lucrurile în bine, convinşi fiind că ţara asta merită mult mai mult decât s-a făcut pentru ea până în acest moment.

– În ce măsură opţiunea dumneavoastră pentru Forţa Civică a fost influenţată de impactul mesajului de schimbare a clasei politice transmis de preşedintele F.C. Mihai Răzvan Ungureanu, care a fost, practic, vectorul în jurul căruia s-a închegat acest partid?

– Nu ştiu exact ce să vă răspund. Eu, şi cred că toţi colegii mei, apreciem foarte mult verticalitatea dânsului, faptul că nu trebuie să facem compromisuri pentru a fi în politică, faptul că avem şansa să facem altceva decât s-a făcut până acum ca să schimbăm clasa politică.

– Credeţi că obiectivele pe care Forţa Civică şi le-a asumat, promovarea valorii şi a competenţei în politică, prin puterea exemplului personal, pot produce o schimbare reală pe scena politică românească?

– Cred cu tărie în asta, altfel nu aş fi aici şi nu m-aş fi implicat în această luptă politică.

– Cum vedeţi poziţionarea FC în acest moment pe scena politică românească? Simţiţi că există o presiune exercitată asupra Forţei Civice din partea PDL, partidul care declară că îşi asumă, în perspectivă apropiată, rolul de a coagula, în jurul său, forţele politice de dreapta (…)? Va izbuti Forţa Civică să convingă, în aşa măsură încât să îşi impună reprezentantul drept candidat unic al dreptei la alegerile prezidenţiale?

– Cred că ar fi bine să vorbim despre toate acestea după alegerile europarlamentare. Eu văd în aceste alegeri un examen, la care fiecare formaţiune politică trebuie să primească un vot, să ştim exact pe ce poziţii ne situăm, pentru a putea apoi negocia, ca să ştim exact de pe ce poziţii mergem mai departe.

– Care este obiectivul pe care Forţa Civică şi l-a stabilit pentru alegerile europarlamentare?

– Forţa Civică şi-a stabilit ca obiectiv minim 5%.

“Mă nemulţumeşte umilirea cetăţeanului de către instituţiile publice”

– Care vă sunt cele mai mari motive de nemulţumire legate de prezentul României? Pentru că, parcurgând câteva articole publicate în presa locală sibiană, v-am sesizat extrem de vehementă în legătură cu maniera în care actualii reprezentanţi ai puterii înţeleg să îi trateze pe români.

– O să mă refer acum la chestiuni care fac parte dintr-un cadru general: mă nemulţumeşte foarte mult faptul că Statul îi tratează pe cetăţenii de rând cu dispreţ. Mă nemulţumeşte faptul că nu i se acordă cetăţeanului ceea ce el ar trebui să aibă din start: respectul instituţiilor Statului. Fiecare cetăţean e unul dintre cei care au votat şi datorită căruia cei care se află acum în fruntea ţării se află la putere. În relaţiile cu instituţiile Statului român, însă, de cele mai multe ori, cetăţenii sunt trataţi ca nişte infractori. Sigur, în fiecare societate sunt şi uscături, dar eu cred că majoritatea românilor sunt oameni serioşi, care vor să construiască ceva şi care vor să trăiască într-o ţară de oameni normali, într-o Românie normală.

– Ce înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, ca om de dreapta, dar şi ca persoană angajată politic, să trăim într-o ţară de oameni normali?

 – Înseamnă să fii tratat cu respect oriunde, în orice instituţie publică te-ai duce şi indiferent de care sunt serviciile pe care Statul trebuie să ţi le ofere. Ar trebui să avem parte de o abordare deschisă, de genul: “OK, tu eşti cetăţean, tu ne plăteşti pe noi, aşa că trebuie să încercăm, cu respect şi cu zâmbetul pe buze, să găsim o cale pentru a-ţi rezolva problemele”. Nu să fii trimis la ghişeul celălalt, pentru că doar acolo se poate rezolva ceva şi nu să ţi se spună “mergi la Poştă, pentru că doar acolo se vinde timbrul acela de care ai nevoie”. Şi acestea au fost doar câteva exemple. Mă nemulţumeşte această umilire a cetăţeanului de către instituţiile publice.

– PSD acuză acum, prin vocile multora dintre reprezentanţii săi,  faptul că a fost demarată o campanie îndreptată împotriva aşa-numiţilor baroni locali, campanie despre care reprezentanții PSD spun că ar fi conotată politic. O parte dintre cei vizați se victimizează public şi transmit că sunt ţinta unor atacuri orchestrate. Cum comentaţi acest subiect?

– Părerea mea este că, în România, Justiţia a început să funcţioneze. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că în România contează să respecţi legile, că nu contează unde eşti din punct de vedere politic, contează să respecţi legea, bună, rea, aşa cum este ea. Acestea sunt legile pe care le avem în acest moment şi ele trebuie respectate de către toată lumea, indiferent de poziţia deţinută sau de apartenenţa politică.

– Care este îndemnul cel mai important pe care l-aţi adresa românilor în acest moment?

– Cel mai important lucru, în aprecierea mea, este acela că oamenii trebuie să se implice şi să vină să îşi spună opţiunea. Să comunice ce vor să facă şi unde îşi doresc să ajungă ţara noastră. Să decidem cu toţii ce ne dorim să facem mai departe. Pentru că, neimplicându-te, nici nu poţi spune ce este bine şi ce nu este bine şi nici nu poţi schimba cu adevărat ceva.

Daca ti-a placut articolul, da-i un SHARE

Daca ti-a placut articolul, da-i un SHARE

Tags

Adauga comentariul tau respectand termenii si conditiile website-ului. Foloseste un limbaj decent si clar.

Leave a Reply

Sau

Your email address will not be published. Required fields are marked *