Colinde şi tradiţii în Ajunul Crăciunului sârbilor de rit vechi

Daca iti place articolul da-ne un like!

Publicat la data de 06/01/2014 » De George Carp » Cultură, Stiri locale

colinde craciun

Peste 40.000 de credincioşi ortodocşi de rit vechi din Timiş, dintre care circa 30.000 de sârbi, sunt luni în Ajunul Crăciunului aşteptând Naşterea Mântuitorului.

Seara vor participa la ceremonialul aprinderii lăstarilor de stejar, numit ‘Badnjak’, în murmurul colindelor bisericeşti tradiţionale.

Obiceiurile sunt mult mai frumoase la sat, unde tradiţia se păstrează. În seara de Ajun, după ce venim de la biserică, copiii cântă colinde, iar gospodina aruncă bani, grâu şi bomboane. Odată cu grâul, banii şi bomboanele, gospodina mai aruncă în toate cele patru colţuri ale camerei de oaspeţi şi câte un pumn de nuci deasupra cărora copiii, cotcodăcind ca găinile, le adună în timp ce merg în cerc pe paie. Este simbolul belşugului de peste an“, a spus Elena Iovanovici, o enoriaşă ce aparţine acestui rit.

După “Badnjak”, cu emoţia întâmpinării Pruncului Sfânt în suflete, credincioşii sârbi din Timişoara vor asista la slujba vecerniei de la Biserica Ortodoxă Sârbă, iar la plecare vor primi legături din crenguţe de stejar cu paie, pe care le duc acasă. Crenguţele semnifică puterea şi tăria cu care va fi întâmpinat Noul An, iar paiele simbolizează locul unde s-a născut Pruncul Iisus.

În prezent, tradiţiile sârbeşti s-au contopit în bună parte cu cele ale românilor, aşa că ei se bucură de două ori pe an de sărbătoarea Naşterii Domnului. Chiar dacă la sârbi nu există obiceiul împodobirii pomului de Crăciun, copiii au descoperit, în timp, frumuseţea unor astfel de momente, mireasma de brad şi farmecul de a căuta darurile de sub brad.

De Crăciun, din nicio casă nu lipseşte plăcinta cu multă nucă şi miere numită ‘cesniţa’ pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. În ‘cesniţa’ se pune un ban, iar cel care-l găseşte se zice că va avea noroc tot anul, dar gospodinele mai pregătesc şi preparate din peşte, purcel la proţap şi plăcinte cu fructe.

În prima zi de Crăciun, sârbii aduc la biserică porţii mici din fiecare fel de bucate gătite, pe care le sfinţeşte preotul. Cei care participă la liturghia din ziua de Crăciun, primesc câte o ramură de stejar, legată cu fundiţe în culorile drapelului sârbesc, care le va da sănătate, tărie şi putere până la Crăciunul viitor.

Credincioşii ortodocşi de rit vechi prăznuiesc acum Crăciunul, sărbătoarea fiind decalată cu 13 zile faţă de ceilalţi ortodocşi, pentru că nu au acceptat trecerea, în 1924, la calendarul gregorian, decizând să rămână la cel iulian.

Daca ti-a placut articolul, da-i un SHARE

Daca ti-a placut articolul, da-i un SHARE

Taguri

Adauga comentariul tau respectand termenii si conditiile website-ului. Foloseste un limbaj decent si clar.

Leave a Reply

Sau

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>